" Neasteptata este sosirea ta si chiar drumul pe care l-am facut pana acum impreuna, purtand cu noi povara clipelor dilatate fara sfarsit, al clipelor care ar fi vrut ca traversarea noastra sa se opreasca intr-un singur punct, in echilibru pe varful unei prajine inalte, tinuta in chingi, sprijinita pe pieptul unui atlet, o traversare atat de inceata, fara indoiala, ca nu i-ar fi ajuns nici macar scurta clipire a unui aparat fotografic, nici macar prizonieratul instantaneu in camera obscura pentru a incepe, clipe limpezi prin filtrul acesta strecurandu-se, printr-un ciur vertical de matase din ce in ce mai subtire, din ce in ce mai transparenta, si chiar calatoria noastra, si chiar aventura pandita de spectrul oboselii si al plictisului, de tentatia renuntarii(dar stim ca intre noi renuntare nu poate fi si trebuie sa ne urmam unul pe altul), toate atat de neasteptate sunt, incat abia daca-mi vine sa cred ca peste putin te voi intalni chiar aici, ca, sprijinindu-ti o secunda umbra de canatul usii, vei trece apoi spre mine. sovaind, asa cum ne-a stat bine amandurora in toate imprejurarile spectaculoase, ma vei lua de mana, lasandu-ti patetic buclele pe umar, ca intr-un film mut de la inceputul secolului, si, astfel, in marsul nuptial cantand la pianul din colt, vom porni-o calm, oblic, pe raza palpaind, la locul nostru, inapoi, in aparat."
t.o.bobe-"centrifuga"
~ 0 comentarii: ~
Trimiteți un comentariu